FANDOM


Jazzul în afara Statelor Unite Edit

Ţările scandinave Edit

Jazzul în Suedia Edit

Începând cu deceniul patru al secolului trecut, jazzul suedez a început să ia forme proprii, nemaifiind ca până atunci o simplă copie a idolilor americani. Până spre sfârşitul anilor 1940, cei doi care au dezvoltat jazzul suedez într-o direcţie proprie au fost trompetistul şi compozitorul Gösta Törner şi basistul şi compozitorul Thore Jederby. Alţi doi jazzmeni care au venit în atenţia publicului în timpul şi după cel de al doilea război mondial au fost clarinetistul Åke Hasselgård şi şeful de orchestră (iniţial basist) Simon Brehm.

Anii 1950 vor fi anii de debut şi consacrare a unor instrumentişti care vor influenţa generaţiile următoare: Reinhold Svensson (pian), Arne Domnerus (saxofon alto), Carl-Henrik Norin (saxofon tenor), Putte Wickman (clarinet), Bengt Hallberg (pian), Lars Gullin (pian) şi Åke Persson (trombon). Pianistul şi saxofonistul Gösta Theselius a fost cel care a furnizat aproape singur o perioadă de timp material pentru piaţa de jazz din Suedia.[1]

Anii 1960 au fost ani de concurenţă cu muzica pop şi rock, care deveniseră tot mai răspândite. Generaţiile mai în vârstă, care nu prea agreau aceste două curente, încep să susţină şi ele jazzul. Se introduc burse (de ex. primesc astfel de burse Bengt-Arne Wallin, Arne Domnerus, Jan Johansson) şi salarii de artist (de ex. Lasse Gullin şi Börje Fredriksson). Mijlocul anilor 1960 vor fi ani de consacrare a unor noi talente: Fredrik Norén (tobe), Lars Bruman (bas), Rolf Eklund (trompetă), Bengt Ernryd (trompetă), Kurt Lindgren (bas). În anul 1966 are loc Stockholm Jazz Festival 66, unde Bengt Ernryd a debutat cu un nou sextet cu muzică de jazz modernist. În 1967 se înfiinţează Federaţia muzicienilor suedezi de jazz, a cărei scop principal este să reprezinte interesele artiştilor de jazz şi să organizeze concerte la nivel local. Tot în acelaşi an se înfiinţează orchestra de jazz a Radiodifuziunii, a cărei nucleu consta din Arne Domnerus, Bengt Hallberg, Georg Riedel, Rune Gustafsson şi Egil Johansen. Câţiva ani mai târziu, la Stockholm se deschide o discotecă, Fasching, care are jazz ca temă 5 zile pe săptămână. Un alt club de jazz din Stockholm este Kurbitz. thumb|right|Coperta revistei Orkester Journalen septembrie 1945 Ca reviste de jazz din Suedia pot fi numite Jazz Nytt şi Orkester Journalen- aceasta din urmă înfiinţată în 1933, astfel fiind cea mai veche revistă de jazz din lume care mai există şi astăzi.

Între 1960-1999 Leif "Smoke Rings" Anderson a prezentat programul de radio Smoke Rings, program bine primit, axat mai ales pe muzică de jazz melodios.

Alţi muzicieni de jazz scandinavi Edit

Brazilia Edit

Franţa Edit

Germania Edit

Jazzul în România Edit

thumb|right|200px|Cornel Chiriac, principalul promotor al jazzului la radiodifuziunea acelor ani După ce în comunism mult timp jazzul era considerat o manifestare decadentă a imperialismului american, începând cu "dezgheţul" cultural din 1964, s-au deschis cluburi de jazz, la radio şi televiziune se transmit emisiuni cu muzică de jazz, Benny Goodman, Louis Armstrong, Woody Herman au concertat la Bucureşti. Au urmat Festivalurile Naţionale de Jazz de la Ploieşti (1969 - 1971), Festivalurile Internaţionale de la Sibiu (din 1974 până în zilele noastre), Festivalurile Internaţionale de Jazz "Richard Oschanitzky" de la Iaşi, Festivalurile Internaţionale de Jazz de la Gărâna, ş.a.

Revista "Secolul XX" a cuprins, în martie 1965, o sumară istorie a jazzului alcătuită de Cornel Chiriac, animator al emisiunii radio de muzică "rock" "Metronom", continuată de el, după emigrarea în Germania (1969), la Radio Europa Liberă. Mare iubitor al acestui gen, membru fondator al Federaţiei europene de jazz, Chiriac va copia discuri întregi pe benzi şi le va aranja în arhiva radiodifuziunii. „Toată bandoteca radio este scrisă şi pusă de mâna lui Cornel Chiriac”, avea să spună mai târziu Aurel Gherghel.

Dintre interpreţii de muzică de jazz din acel timp sunt de menţionat Richard Oschanitzky, Jancy Korossy sau Eugen Ciceu, care concertau adesea sub denumirea de "muzică de estradă".

În perioada anilor '70 - '80, muzica jazz s-a întrepătruns cu rock-ul în compoziţiile unor formaţii precum Experimental Q, Post Scriptum sau Basorelief.

Începând cu anul 1990, jazzul cunoaşte un cerc larg de simpatizanţi şi interpreţi, grupaţi, de exemplu, în "Art Jazz Club". [[Se afirmă nume noi: Lucian Ban, Cristian Soleanu, Arthur Balogh. Cel dintâi (Lucian Ban), în anii '90, "scoate" două CD-uri în România, după care se stabileşte la New York, devenind în scurtă vreme cel mai interesant şi de perspectivă jazzman român (CD-uri, concerte, proiecte, turnee, colaborare cu ICR).

Între 7 mai-13 mai 2007 a avut loc în România un concurs internaţional de jazz ("International Jazz Competition").

Dintre compozitorii şi interpreţii români de jazz contemporani sunt de menţionat:

Influenţa jazzului în muzica clasică Edit

Importanţi reprezentanţi ai muzicii de jazz Edit

thumb|160px|Edward K. "Duke" Ellington

Mari orchestre de jazz (Big Bands) Edit

thumb|200px|Count Basie

Referinţe Edit

  1. Musikkens Värld, AB Musikhistoriska Förlagen, Göteborg, p. 1124

Bibliografie Edit

  • Joachim E. Berendt: "Das Jazzbuch" - Von New Orleans bis in die achtziger Jahre, Wolfgang Krüger Verlag, 1991
  • Gary Giddins: "Visions of Jazz", Oxford Univ. Press, 1997.
  • Lucien Malson: "Histoire du jazz et de la musique afro-américaine", Seuil, Paris, 1994.
  • Mihai Berindei, "Dicţionar de jazz", Editura ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1976.
  • Adrian Andrieş "Dicţionar de jazz", Editura Tehnică, Bucureşti, 1998.
  • Virgil Mihaiu, "Cutia de rezonanţă", Editura Albatros, Bucureşti, 1985.
  • Virgil Mihaiu, "Jazzorelief", Editura Nemira, Bucureşti, 1993.
  • Gilles Mouellic," Jazzul,o estetica a secolului XX",Editura Grinta,Cluj,2003,trad.Roland Szekely
  • Gilles Mouellic "Jazz şi cinema", Editura Grinta, Cluj,2005,trad.Roland Szekely
  • Gilles Mouellic,Koffi Kwahule,"Fraţi de sunet+discuţii despre jazz, teatru şi literatură",Editura Grinta,Cluj,2009,trad.Roland Szekely
  • Lucien Malson,"Istoria jazzului şi a muzicii afro-americane",Editura Grinta, Cluj,2010,trad.Roland Szekely

Legături externe Edit

Template:Articol de calitate

Categorie:Jazz

af:Jazz an:Jazz ar:جاز ast:Jazz az:Caz bar:Jazz bat-smg:Džiazos be:Джаз be-x-old:Джаз bg:Джаз bn:জ্যাজ সঙ্গীত br:Jazz bs:Jazz ca:Jazz cs:Jazz cy:Jazz da:Jazz de:Jazz el:Τζαζ en:Jazz eo:Ĵazo es:Jazz et:Džäss eu:Jazz fa:جاز fi:Jazz fiu-vro:Tsäss fr:Jazz fur:Musiche jazz fy:Jazz ga:Snagcheol gan:爵士樂 gl:Jazz he:ג'אז hi:जैज़ hr:Jazz ht:Dyaz hu:Dzsessz id:Jazz io:Jazo is:Djass it:Jazz ja:ジャズ jbo:zgirjazu jv:Jazz ka:ჯაზი kn:ಜಾಝ್ ಸಂಗೀತ ko:재즈 la:Jazz lb:Jazz li:Jazz lt:Džiazas lv:Džezs mk:Џез ml:ജാസ് nah:Jazz nds:Jazz nds-nl:Jazz nl:Jazz nn:Jazz no:Jazz oc:Jazz pcd:Djazz pl:Jazz pt:Jazz qu:Jazz ru:Джаз sah:Дьаз sc:Jazz scn:Jazz sh:Jazz simple:Jazz sk:Džez sl:Jazz sq:Jazz sr:Џез sv:Jazz szl:Dżez ta:ஜாஸ் th:แจ๊ส tr:Caz uk:Джаз ur:جاز vi:Jazz war:Jazz yo:Jazz zh:爵士乐 zh-min-nan:Jazz zh-yue:爵士樂

Ad blocker interference detected!


Wikia is a free-to-use site that makes money from advertising. We have a modified experience for viewers using ad blockers

Wikia is not accessible if you’ve made further modifications. Remove the custom ad blocker rule(s) and the page will load as expected.